Inițiativa care-ți arată cât de dramatică e, de fapt, problema plasticului din Delta Dunării

Turiștii vin, văd, le place sau nu, iar în urma lor rămân doar urmele care nu dispar nici cu zecile de ani: sticle de plastic și ambalaje care ajung să polueze apele și zonele conservate atâtea sute de ani.

Demersurile de-a curăța locul duc la un bilanț teribil: stive de saci de gunoi umplute cu resturi care puteau să nu ajungă deloc în natură, dacă oamenii ar fi fost mai atenți și cu mai multă grijă față de locurile prin care au trecut.

Criza plasticului „scăpat” în natură a dus însă și la o inițiativă care să sublinieze încă o dată problemele: preparea unei ciorbe PETscărești. Odată cu ideea asta s-a născut și nevoia de-a fi PETscar, o filozofie pe care o poate adopta oricine, oriunde, dacă iubește cu adevărat natura. Înainte de toate, înseamnă să nu poluezi, iar dacă alții o fac, să nu treci nepăsător pe lângă.

Ciorba PETscărească e și mesaj de alarmă lansat de Electrolux România împreună cu locuitori ai Deltei: ce arunci într-o secundă, rămâne în natură pentru mai mult de 300 de ani. Și, din păcate, ingredientele acestui preparat nu expiră. 

Tone de plastic în Delta Dunării. Anual

În 2022, a fost anunțat primul studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în România. Prima concluzie e zdrobitoare: aproape 100 de tone de plastic. Studiul a fost realizat de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România, iar acesta mai arată că microplasticul reprezintă aproape jumătate din cele o sută de tone.

Cele mai mari randamente de transport anual au fost înregistrate la stația de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dunării în România. Dincolo de chestiunea estetică – nu dă bine în peisaj când te uiți –, e și problema cât se poate de pragmatică: deșeurile duc la scăderea biodiversității acvatice, dar și la afectarea unui ecosistem care pentru locuitorii Deltei înseamnă „acasă”. 

Pentru ciorba PETscărească, în perioada 25–27 august, echipa Electrolux România și pescari din Delta Dunării au devenit PETscari și au colectat PET-uri din Deltă. Acțiunea s-a transformat astfel într-un demers de conștientizare cu privire la protejarea biodiversității din zonă și într-un semnal de alarmă menit să-i mobilizeze pe turiștii din Delta Dunării spre un comportament mai responsabil față de natură.

Au fost „pescuite” deșeuri care au intrat în zeci de saci și au plecat spre reciclare. Câteva dintre ele au ajuns în ciorba PETscărească. Electrolux România susține că demersul face parte din strategia sa de sustenabilitate For the Better 2030 prin care și-a propus să integreze mai multe soluții care țin de economia circulară, prin înlocuirea materiilor prime cu materiile reciclate, acolo unde este posibil. 

La asta se adaugă și utilizarea unor soluții de ambalare mai durabile. În acest sens, compania și-a propus să crească proporția de plastic reciclat cu până la 50% până în 2030, să crească cantitatea de oțel pe bază de fier vechi și să identifice modele de afaceri circulare relevante care pot fi extinse. 

În plus, în 2022, aproape 98% din totalul deșeurile produse de unitățile de producție au fost fie reutilizate, fie recuperate. Pe termen lung, compania își propune să ajungă la zero deșeuri transportate la gropile ecologice.

În nota asta, mai merită menționat că studiul citat mai sus a arătat și că cel mai des întâlnite elemente din microplasticul analizat sunt polietilena (52–86%) și polipropilena (12–26%).

Primul polimer este folosit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic, cum ar fi pungile și recipientele. Cel de-al doilea polimer se găsește în compoziția materialelor utilizate la obținerea unor produse precum capacele, dopurile, electrocasnicele, barele și țevile. Altfel spus, un „cocktail” cu de toate, nociv pentru natură.